INTERVIURI

RUI ZINK: HAZUL ȘI NECAZUL

”Dacă ai de gând să te apuci să scrii o minunată poveste de iubire, dar tu treci printr-un divorţ amar, sfatul meu e să renunţi la subiect. Renunţă la dulcegăria iubirii şi apucă-te să transformi furia şi disperarea divorţului într-un roman simpatic (poate chiar haios) despre părţile mai puţin plăcute ale vieţii intime!”

SIMONA POPESCU: TRIFOIUL CU PATRU FOI

”Îmi trece prin minte un titlu de volum al lui M. Blecher. „Corpul fără organe”, cum ar fi spus Antonin Artaud și, după el, Gilles Deleuze (niște teorii frumoase!). Corpul devine un cuib în care te poți odihni, în care poți gîndi, poți simți. Totul e să nu te privești în oglindă. Da!, corpul e o matrioșka de corpuri strînse în mintea ta.

JOHN FREEMAN: DICȚIONARUL REFACERII

”Doar cu ajutorul întrebărilor de orice fel – mai puţin importante sau esenţiale – putem să cuprindem întreaga complexitate a lumii. O persoană care nu pune niciodată întrebări mă sperie. Asta înseamnă că a ajuns la un punct în care refuză o viaţă complexă, preferă să trăiască într-un imaginar simplist. Şi am observat că persoana care trăieşte la Casa Albă, în ţara mea, nu pune mai niciodată întrebări.”

M-AM HOTĂRÂT SĂ DEVIN PROST

”Frica este sentimentul care mi-a marcat toată viața, încă din copilărie. Pentru că eu consider lumea ca fiind periculoasă și înspăimântătoare. Așa că tot ce se întâmplă acum nu e ceva nou pentru mine, toată tragedia prezentului nu mă surprinde, sunt obișnuit cu frica.”

FRANCESC MIRALLES: BIBLIOTECA DE PE LUNĂ

Pe autorul spaniol (de expresie catalană) Francesc Miralles, mulți dintre cititori îl cunosc în special pentru trei volume, publicate și în limba română, în ultimii ani: Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită (Humanitas, 2017), Iubire cu „i“ mic (Amor en minúscula, 2006; Humanitas Fiction, 2017), tradus în peste 30 de limbi, și continuarea sa din 2014, Wabi-Sabi (Humanitas […]

HODA BARAKAT: ÎMPĂRĂȚIA PĂMÂNTULUI

În cazul meu, îndoiala este un sentiment la care eu am ajuns după ce am înţeles ce se întâmplă în ţara mea, în perioada în care oameni aparţinând unei singure naţii, unei singure ţări, s-au omorât între ei. Iar eu în acest mediu am crescut, aşa am ajuns să caut singură răspunsuri la întrebări, mai degrabă decât să mă bazez pe un adevăr gata primit.

T.O. BOBE – CARTEA NEISPRĂVIRII

”Dacă vrei să fiu prețios, pot pune în relație, așa cum au făcut-o și alții, acel „je est un autre” al lui Rimbaud cu acel „se gîndește” al lui Nietzsche, care, în cazul de față ar deveni „se scrie”. Și aș spune că nu eu am scris respectivul fragment, ci el s-a scris, așa cum s-a scris sau mai degrabă s-a structurat întregul roman. Fiindcă asta am făcut în Cartea neisprăvirii, n-am avut-o în minte înainte s-o scriu, n-am gîndit-o mai întîi, pentru ca pe urmă doar să o aștern pe hîrtie, respectiv, în computer. Este o carte care s-a construit pe măsură ce o scriam.”

INTERVIU: ANA BLANDIANA

„Soră Lume”. Este titlul ultimului volum (de proză), semnat de Ana Blandiana. Cartea urmează să apară, spre sfârșitul lunii noiembrie, la Editura Humanitas. După ce ai parcurs paginile cărții, ai sentimentul că ai călătorit enorm, în imediata apropiere a autoarei, revizitând, alături de ea, momente și locuri din trecut care, dincolo de a fi simple […]

ERIC-EMMANUEL SCHMITT

Am urmărit la un moment dat un interviu cu Éric-Emmanuel Schmitt, iar moderatorul emisiunii l-a întrebat pe scriitor cum se raportează acesta la cărțile sale. „Un scriitor nu este părintele cărților pe care le scrie, ci fiul acestora. Cărțile sunt cele care îl definesc pe autor, îl ajută să meargă mai departe, îl ajută să […]

Despre mine

Hei! Sunt Alida, jurnalist cultural de cursă relativ lungă și proprietar de raft albastru (precum se vede). Pe raftul meu virtual, am să adun în timp interviuri cu scriitori români sau străini, cu oameni din lumea Artelor, povești despre cărți și articole despre lucruri de prin lume (cele care cred eu că merită să aruncăm un ochi asupra lor). Mulțumesc pentru că mă citiți!